Comunicat ISTT

Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT) promoveaza astazi, mai mult decat oricand, principiile de sanatate relationala bazate pe recunoasterea si refuzul abuzului din partea persoanelor detinatoare de putere, indiferent in ce pozitie, functie, postura s-ar afla acestea: in cea de guvernant, de om al legii si ordinii ori de manifestant.

ISTT face un apel public pentru apararea statului de drept in Romania si pentru apararea dreptului la relatii sanatoase, adica non-violente.

Ceea ce se intampla in ultimele zile in Romania nu este altceva decat o manifestare a dinamicii victima-agresor la scara larga. Cei mai multi dintre noi ne gandim sa identificam aceasta dinamica mai degraba intr-o familie, intr-un sistem mic. Dar ea se regaseste si intr-un sistem mai mare, mare cat o tara. De aceea, in aceste momente, este important, ca fiecare dintre noi sa-si constientizeze tendinta personala de a-i agresa pe ceilalti ori pe cea de victimizare si, nu in ultimul rand, pe aceea de a se lasa manipulati in numele unor „interese superioare”.

Consideram ca este esential sa oferim acum reperele noastre pentru ceea ce noi promovam ca relatii sanatoase. Iata cateva caracteristici importante, asa cum au fost ele formulate de Conf. Univ. Dr. Diana Vasile, presedintele ISTT:

•       Persoanele aflate intr-o relatie recunosc, accepta si respecta unicitatea proprie si a celuilalt;

•       Doresc sa colaboreze pentru atingerea scopurilor comune/diferite;

•       Dezvolta si exprima sentimente adecvate tipului de relatie in care se afla;

•       Isi pot implini reciproc nevoile de simbioza specifice varstei si tipului de relatie in care se afla;

•       Nu initiaza mijloace de supunere, dominare, agresiune etc. sau le identifica si renunta rapid la ele;

•       Pot identifica si regla conflictele aparute in relatie;

•       Persoanele dintr-o relatie sanatoasa pot intra usor in rezonanta una cu alta;

•       Pot transforma tipul de relatie dintre ele (pot finaliza relatia);

•       Persoanele dintr-o relatie isi respecta autonomia.

 

Va multumim! Fiecaruia dintre voi ii spunem, ca de obicei: Fii bine cu tine!

 

Echipa ISTT

 

O ne-poveste despre mobbing, la “Storymania”

Spusa de colegele noastre – Diana Vasile, Flori-Ana Buzila si Madalina Ivanciu – la emisiunea realizata de Lidia Laic la Radio Romania Cultural

Ati inteles deja, inca din titlu, ca aceasta nu este o poveste, ci o fila importanta din realitate. Din acest motiv, ISTT a acordat in ultima perioada o atentie aparte unui fenomen pe masura: hartuirea psihologica la locul de munca. Asemenea oricarui tip de abuz, si mobbingul este caracterizat de o reala capacitate de a se camufla, de a parea altceva decat ceea ce este de fapt.

Multi dintre oamenii care devin victime ale hartuirii psihologice la serviciu fac reale eforturi de a rezista, fara a putea recunoaste, mai ales la inceput, ce li se intampla. In astfel de situatii, ajungem mai degraba sa punem presiune pe noi, gasind cai de a normaliza si de a minimaliza un context ori comportamente care ne fac rau. “Nu doar seful meu are obiceiul de a da mesaje anagajatilor in miez de noapte”. “Nu doar eu am colegi agresivi”. “E natural sa nu-mi vina sa ma ridic din pat dimineata, sa nu-mi vina sa merg la serviciu, in conditiile in care am atatea de facut”. “Si altii au multe taskuri de indeplinit si nu se mai plang atat”. Sunt doar cateva exemple aflate la granita dintre firesc si abuz. Sigur ca e posibil sa rostim aceste fraze sau altele asemanatoare in anumite zile sau in unele perioade aglomerate. Cand ele sunt inghitite de rutina, cand ele descriu relatia noastra cu munca vreme de sase luni la rand, e momentul sa ne oprim si sa ne intrebam daca aceasta se mai poate numi normalitate.

Invitate la emisiunea “Storymania”, de la Radio Romania Cultural, Diana Vasile, presedintele ISTT, Flori-Ana Buzila, psiholog principal specializat in consilierea anti-mobbing, si psihologul si psihoterapeutul Madalina Ivanciu au abordat sensibilul subiect al hartuirii psihologice la locul de munca.  Exemple concrete care sa va ajute sa faceti diferenta intre normalitate si teroarea psihica, asa cum numeste Flori-Ana Buzila mobbingul in aceasta inregistrare.

Hartuirea psihologica la locul de munca doar pare o poveste, fiindca ea atinge adesea dimensiuni incredibile. De aceea e important sa stim ca, odata ce o putem recunoaste ca fiind reala, de noi depinde sa o si contracaram, sa invatam sa ne protejam. “Cred ca situatiile de mobbing au existat dintotdeauna. Acum doar nu mai este un subiect tabu [...] Noi vorbim astazi despre mobbing pentru ca indraznim” – conf. univ. dr. Diana Vasile.

Le multumim partenerilor nostri de la Radio Romania Cultural si in special Lidiei Laic, realizatoarea emisiunii “Storymania”!

Ascultati emisiunea aici:

http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-storymania-mobbingul-sau-hartuirea-psihologica-la-locul-de-munca/

 

Prof. Dr. FRANZ RUPPERT - "Bolile, cu foarte putine exceptii, isi au cauza in relatiile noastre"

Franz RuppertEste psihoterapeut, profesor de psihologie la München si, de mai bine de doua de­ce­nii, se dedica studiului traumei, al de­presiei si tulburarilor psihice grave. "Metoda Cons­telatiei Identitatii", expusa in detaliu in cartile sale, pleaca de la ideea ca o mare suferinta afec­teaza nu doar pe cel care o traieste, ci si pe cei din jur si chiar pe urmasii urmasilor acestora. Un punct de vedere revolutionar, care a schimbat din te­melii psihoterapia si care scoate la iveala ne­banuitele resurse de vindecare ale psihicului uman. Dl Franz Ruppert a fost prezent in Romania pentru doua zile, la invitatia "Institutului pentru Stu­diul si Tratamentul Traumei". Ne-a acordat un interviu in exclusivitate despre dragoste, relatii si despre cum suferintele timpurii ne decid une­ori destinul.

 

Cititi interviul realizat de Dia Radu pe site-ul revistei "Formula AS":

http://www.formula-as.ro/2017/1248/asul-de-inima-45/prof-dr-franz-ruppert-bolile-cu-foarte-putine-exceptii-isi-au-cauza-in-relatiile-noastre-21691

Ghid de ingrijiri paleative pentru psihologi

Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT), in parteneriat cu Fundatia Bucuria Ajutorului, au initiat un proiect vizand realizarea unui ghid pentru psihologii care lucreaza in domeniul ingrijirilor paleative.

Pe langa informatiile privind suportul si relatia cu  bolnavii aflati in stadii terminale, proiectul cuprinde si organizarea de workshop-uri de formare pentru specialistii care profeseaza  in domeniul psihologiei, psihoterapiei sau medicinei.

Proiectul a luat nastere in urma cursului de comunicare a vestilor proaste pentru cadrele medicale care lucreaza in domenul ingrijirilor paleative, curs care a fost sustinut de doi dintre psihoterapeutii din cadrul ISTT (Luxita Bara si Florentina Nicolescu) in prima jumatate a acestui an. 

 

 

 

ISTT, participare activa la Congresul Mondial de Rezilienta

Cea de a treia editie a Congresului Mondial de Rezilienta s-a desfasurat in perioada 22-24 august la Trois-Rivières (Quebec, Canada). Evenimentul a reunit peste 350 de participanti, din 28 de tari. Congresul a fost o reuniune interdisciplinara, la el luand parte specialist din aproape toate domeniile stiintei, de la tehnologie, mediu, educatie, domeniul militar, justitie, pana la psihololgie si psihoterapie.

Un eveniment demn de notat este lansarea lucrarii “Reziliente - asemanari in diversitate”, aparuta sub coordonarea prof. Serban Ionescu, lucrare care prezinta problematica rezilientei in 11 domenii diferite.

Diana Vasile, presedintele Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT), a sustinut, la editia din acest an a Congresului Mondial de Rezilienta, trei prezentari.

In “Stimulating resilience and health  through psychotherapy  for early traumas”  si “Resilience, culture and early traumas”, Diana Vasile a aratat, pe baza unor studii de caz, cum pot fi ajutate femeile care sufera de infertilitate sa conceapa, urmand sedinte de psihoterapie bazate pe Metoda Intentiei (cunoscuta si ca metoda “Sentence of Intention”/ “Propozitia intentiei”).

Cea de-a treia prezentare, “Neuroticism, resilience & dissociation in Romanian cultural context”, a vizat o cercetare efectuata de Diana Vasile, alaturi de Catalin Nedelcea (Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti), Iulia Ciorbea Nedelcea (Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti) si Serban Ionescu. Cercetarea a urmarit relatia dintre nevrotism, rezilienta si experientele disociative la persoanele care au trecut printr-o trauma. 

Fb or not fb? That is the question.

Stiai ca socializarea online coreleaza cu prezenta simptomelor depresive? Si ca nu conteaza cu adevarat daca este vorba de categoria celor care invidiaza vietile “palpitante si pline se succes” ale “prietenilor” online sau daca din contra sunt cei care se expun cat mai provocator si seductiv?

Si reversul este demostrat prin studii: deconectarea pe perioade cat mai lungi duce la cresterea starii de bine,  scaderea  furiei, a senzatiei de singuratate si cresterea  entuziasmului.

Toti intram pe siturile de socializare, incercand sa ne relaxam sau sa ne conectam la prietenii nostri si sfarsim sa navigam printe posturile demonstrative ale unor oameni pe care nu-i cunoastem aproape deloc sau la care nu avem acces in mod real. Astfel, de la intentia pozitiva, la efectul intrarii intr-o spirala descendenta a starii de bine, e distanta de un clik.

Principala eroare psihica este iluzia ca putem avea acces la mai multi oameni prin online pentru a avea mai multe relatii semnificative. Dar in realitate oamenii nu pot gestiona decat sase-sapte relatii consistente. A doua eroare vine din faptul ca neavand toate elementele din comunicarea fata in fata, ce vin din limbajul nonverbal, sau din tonul vocii in cazul comunicarii telefonice,  oamenii devin egali, fara identitate, niste avataruri dezumanizate. Stergerea unicitatii celorlalti este o reactie fireasca pentru a putea sta in relatii simultane cu sute de “prieteni”.

Continuare...

Cum ne afecteaza traumele timpurii propria identitate?

Psihoterapeutul norvegian Marta Thorsheim a sustinut, in premiera in Romania, o prelegere publica. Sub titlul „Early psychotrauma – Trauma of identity” (Traumele timpurii: trauma de identitate), colaboratoarea lui Franz Ruppert a abordat problema psihotraumei inca din perioada intrauterina.

Contrar a ceea ce se crede, cele noua luni petrecute de fat in uter nu sunt in mod necesar raiul. Potrivit Martei Thorsheim, copilul se „marineaza” in sentimentele mamei, iar starile emotionale ale mamei sunt asemanatoare cu sistemul imunitar al copilului. In plus, daca mama s-a simtit bine pe durata sarcinii, lumea va fi perceputa de copil ca un loc sigur.

Totodata o persoana poate fi traumatizata inca din momentul conceptiei ei. De aceea, cu cat este mai timpurie, cu atat trauma este mai profunda.

Care sunt semnele unei traume de identitate? Pierderea de timpuriu a contactului cu propria forta vitala, cu propriul corp sunt primele indicii. Ajunsa in terapie, o persoana adulta care a suferit o trauma timpurie isi doreste sa fie ea insasi.

Metoda de lucru propusa de Marta Thorsheim pentru trauma de identitate este afirmarea si explorarea propozitiei intentiei, elaborata de Franz Ruppert. Potrivit acestei metode, subiectul nu se mai raporteaza la sistemul familial pentru a-si gasi rezolvarea ranilor sufletesti, ci la Eul personal si la propriile resurse interioare.

Afirmarea si explorarea propozitiei intentiei are la baza ultimele cercetari in domeniu, si anume teoria psihotraumatologiei orientata spre identitate.

Gasesti mai multe imagini de la prelegerea sustinuta de Marta Thorsheim aici

Gestionarea stresului scolar si optimizarea relationarii in grup, pe intelesul preadolescentilor

Cum sa gestionezi stresul legat de examene? Cum sa comunici si sa colaborezi mai bine in clasa? Cum sa faci fata presiunii grupului? Cum sa te descurci in cazul unor conflicte in grupul de colegi?

ISTT vine in sprijinul preadolescentilor si le ofera consiliere pentru a face fata tuturor acestor provocari, printr-un nou proiect demarat in colaborare cu scoala gimnaziala Pro Ingenio.

Astfel, aproximativ 100 de elevi de gimnaziu din cadrul scolii participa la grupuri de consiliere organizate de Monica Lespezanu, Anamaria Draguta si Mioara Peleanu, psihoterapeuti ai ISTT.

Pentru ca achizitiile academice isi gasesc bune radacini pe un teren sanatos emotional, relational si social, grupurile cu preadolescentii  urmaresc, printre altele, sa contribuie la o mai buna autocunoastere, la optimizarea relationarii si comunicarii in grup, la gestionarea adecvata a presiunii grupului, precum si la rezolvarea eficienta a conflictelor. De asemenea, elevii invata tehnici de gestionare a situatiilor stresante, acceptarea diferentelor individuale si managementul resurselor personale.

Colaborarea dintre scoala Pro Ingenio si ISTT se desfasoara in perioada martie - iunie 2016, iar grupurile de consiliere  au loc saptamanal. 

 

Program de asistare psihologică la SOS Satul Copiilor Bucureşti

Specialiştii din cadrul Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei (ISTT) se implică, de la începutul anului 2016, într-un nou program de asistare: Programul de psihoterapia traumei pentru beneficiarii SOS Satul Copiilor Bucuresti.

În acest demers sunt implicaţi şase terapeuţi si consilieri recomandaţi de ISTT în vederea lucrului terapeutic centrat pe traumă cu nouă copii de la SOS Satul Copiilor Bucuresti. Beneficiarii programului au vârste cuprinse între 9 şi 13 ani. Ei au fost evaluaţi de psihologii organizaţiei, iar aceştia au recomandat psihoterapie externă specializată. Şedintele de terapie se desfăşoară săptamânal, la sediul SOS Satul Copiilor Bucureşti.

Pe lângă intervenţiile terapeutice, specialiştii recomandaţi de ISTT intenţionează să viziteze  casele familiale pentru a lua legatura cu mama SOS care îi ingrijeşte pe copii.

Potrivit coordonatorului programului, Andra Costin, această colaborare este extrem de importantă şi oferă o şansă în plus copiilor din SOS Satul Copiilor de a atinge un echilibru emoţional şi de a face faţă mai bine tuturor situaţiilor dificile cu care se confruntă.

Mai mult, dacă vor mai fi identificate nevoi de psihoterapia traumei la copiii din SOS Satul Copiilor Bucureşti, ISTT va recomanda în continuare terapeuţi care să preia cazurile noi.

 

Efectele traumelor asupra adolescenţilor

Institutul pentru Studiul şi Tratamentul Traumei (ISTT) a demarat un nou proiect de cercetare, de data aceasta despre adolescenţi.

Studiul Experienţele traumatice timpurii, rezilienţă, personalitate şi probleme legate de sănătate în populaţia românească de adolescenţi” se desfăşoară în parteneriat cu Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (FPSE) din cadrul Universităţii Bucureşti şi Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.

Cercetarea îşi propune să realizeze o amplă analiză asupra experienţelor traumatice la care au fost expuşi adolescenţii din România de-a lungul vieţii lor. Totodată este urmarit şi impactul pe care aceste experienţe îl au asupra dezvoltării personalităţii tinerilor, asupra sănătăţii lor fizice şi emoţionale, asupra  modului de autoreglare al acestora în diferite medii, precum cel familial, şcolar sau social.

Un al obiectiv urmărit este furnizarea de informaţii în legatură cu  prevalenţa, în rândul adolescenţilor, a unor tulburări sau afecţiuni de natură fizică, psihică sau emoţională (precum anxietatea, depresia,  paternurile relaţionale disfuncţionale).

La studiul participă aproximativ 350 de elevi din zece licee din Bucureşti. Tinerii au vârste cuprinse între 15 şi 18 ani.

Proiectul este coordonat de Monica Lespezanu (consilier, psihoterapeut şi pedagog) şi Roxana Agafiţei (psiholog şi psihoterapeut), din partea ISTT. La cercetare iau parte şi un grup de masterazi din cadrul masterului “Psihotraumatologie și asistare psihologică” din cadrul FPSE.